Mă zvârcolesc de multe ori noaptea în pat. N-am somn. Si atunci ce fac? Ma gândesc la subiecte bune de pozat, la atmosferă, la compoziţii simple sau aglomerate, la alb-negru, la vreme… Pun la cale planuri măreţe pentru următoarea dimineaţă. Mă copleşesc ideile existenţialiste, specifice unei ieşiri cu caracter fotografic. Ca de exemplu, unde să scormonesc eu după ceva lei, cât să ajungă de vreo două beri si trei ţigări. Că altfel nici nu ar functiona treaba… Bineînţeles, punctele esenţiale le uit. Mă trezesc şi văd că n-am incărcat acumulatorii sau n-am descărcat cardurile…
frumos “face lift”. imi place mai mult asa cum arata layoutul.
si da, se pare ca e o constanta – de fiecare data uitam de punctele esentiale… cuprinsi de febra planurilor.
frumoasa..place lumina..atmosfera creata
de data asta nu stiu ce sa mai zic,scuze da nam cuvinte